Niciodata nu mi-au placut mainile ursuze. Senzatia de sudoare intelectuala imbratisata de plantatie culturala ma amuza discret. Printre tipetele mondene ale timpurilor trecute gasesc,  pe alocuri,  bun simt.  Si nu in inelul de pe deget sau in palma batatorita de ganduri nastrusnice ci, asa cum am mai spus, pe alocuri.

In alta lume si timp interziceam nepasarea poluata de adevaruri minuscule. Recunosc ca n-am nimic cu forma ei pura, existentiala.

Patronand sfori de cuvinte ma aplec linistit spre maine. Fie ca timpul suav sa-mi mosteneasca sufletul.