Maine implinesc 32 de ani. Ca si ieri de altfel. Prezenta viitorului furat din ganduri trecute ma intriga. Nimic nou. Ma regasesc reamintindu-mi ca azi e ziua mea. Mereu.

Plecasem. Nu stiu unde. Conduceai, avand mana dreapta, lenesa, pe schimbatorul de viteze. Am inceput sa o sarut, constient ca incetineai. Ne-am mutat in spate. Imi priveai buzele tremurand, apropiindu-se…dansul buzelor noastre incrancenate de pasiunea tangoului dezlantuit si ritmat…sfarsitul inceputului…ne-am trezit goi, incremeniti de puterea iubirii; am inteles, in sfarsit, de ce doi fac unu.

Iubesc fara grija zilei din suflet. M-aplec spre cer respirand adierea dragostei mute. E tot ce mi-a ramas din viitor. Am 32 de ani.