mai 2007


Ne apropiem de dubla cu Slovenia asa ca va invit sa analizam impreuna selectionata Romaniei precum si sansele ei la victorie sambata si miercuri.  Va prezint lotul Romaniei:

  Bogdan Lobonţ (FC Dinamo Bucureşti) şi Mircea Bornescu (FC Universitatea Craiova) – portari

            Cosmin Contra (Getafe CF), Valentin Bădoi (FC Rapid Bucureşti), Gabriel Tamaş (Celta Vigo), Dorin Goian (FC Steaua Bucureşti), Cristian Chivu (AS Roma), Gabriel Mureşan (CF Gloria 1922 Bistriţa), Radu Ştefan (FC Dinamo Bucureşti) şi Răzvan Raţ (FC Şahtior Doneţk) – fundaşi

            Paul Codrea (AC Siena), Dorel Stoica (FC Universitatea Craiova), Florentin Petre (TSKA Sofia), Mihaita Plesan (FCU Poli Timisoara) , Adrian Cristea (FC Dinamo Bucureşti), Laurenţiu Roşu (Recreativo Huelva), Ianis Zicu (FC Rapid Bucureşti) şi Bănel Nicoliţă (FC Steaua Bucureşti) – mijlocaşi

            Adrian Mutu (Fiorentina), Ciprian Marica (FC Şahtior Doneţk), Daniel Niculae (AJ Auxerre) şi Claudiu Niculescu (FC Dinamo Bucureşti) – atacanţi.

 

 

cafeaua-de-dimineata.jpgcafeaua-2.jpg

Imaginati-va ca aceasta este cana de cafea a fiecaruia dintre voi. Povestiti-va trecutul, prezentul si viitorul asa cum le vedeti in ea… Va ascult…

 By Pinguilde

Toate au ramas in urma. Repetitiile nesfarsite, dimineata intre 10 si 1, dupa-masa intre 4 si cand da Domnul. Teama vecina cu teroarea, atunci cand dirijorul trecea prin fata noastra cu urechea aplecata sa prinda si umbra vreunei greseli. Corvoada gatitului pranzului pentru mine si bunicul, singurul adult care a putut fi gasit sa stea cu mine in timp ce restul familiei a plecat in vacanta. Goana cu ultimul troleu spre casa, cand soferul ma ducea direct pana la capatul liniei, acolo unde trebuia sa cobor eu, zambindu-mi complice cand „uita” sa mai opreasca in celelalte statii.

Acum sunt aici, in mijlocul forfotei festive. Unde lumea vine si ne cere autografe intrebandu-ne de unde suntem. Din Romania, raspund, si o luminita de recunoastere se aprinde in ochii interlocutorilor. Nadia, Nastase, ni se spune in semn de apreciere. Sunt mica, dar dintr-odata inima-mi da pe dinafara, plina de caldura mandriei. Venisem aici doar ca sa cant, dar am descoperit ca de fapt reprezint Romania. Asta e sansa mea, ca urmatorilor romani care ajung aici sa li se spuna povesti despre compatrioatele lor, copilitele minune care au uimit si incantat mii de oameni intr-o seara de vara. Auzim din culise celelalte coruri. Il vad pe dirijor albindu-se la fata. Una din piesele obligatorii e interpretata intr-un ritm de doua ori mai rapid decat am repetat noi. Incepe sa ne dadaceasca. Va dirija mai repede, sa nu cumva sa trenam. Nu stiu de ce isi face griji. Am fi in stare s-o cantam si dintr-o singura rasuflare daca ne-ar cere. Pe scena nu indrazneste totusi sa se avante prea mult. Desi noi raspundem ca una fiecarei unduiri a mainii lui. Incheiem programul cu muf-ul Chindiei. Sala bufneste in ras si apoi erupe vacarmul. Lumea ne aclama in picioare, aplaudand si tropaind. Abia acum ma coplesesc emotiile. Coboram confuze de pe scena si nimerim in bratele clujenilor de la Conservator. Nu stiusem ca nu suntem singure la concurs. Le vad lacrimile curgand pe obraji si incep sa plang si eu. Nu stiu exact de ce. Ma gandesc la toti cei de-acasa. Romanie, eu m-am straduit cat am putut de mult, esti mandra de mine?

S-au scurs multi ani intre timp. Acum cineva incearca sa ma convinga, ca premiul de atunci nu inseamna nimic pentru nimeni in afara de noi, cele 30 de fetite care intr-o seara de glorie efemera am aratat lumii ce stim sa facem. Eu cantasem pentru toti cei ce dorisera sa ne asculte. Doar pentru noi, cantam de 3 ori pe saptamana la repetitii. Nu mi-am facut niciodata iluzii ca am fi dobandit prea multa faima dupa aceea. Dar mi-a facut intotdeauna placere cand am intalnit oameni ce auzisera de ispravile noastre si care-si bombau un pic pieptul cand dadeau mana cu mine, mandri sa ma cunoasca. Aflu ca nu aveau nici-un drept s-o faca. Imi vine din nou sa plang. Si tot nu stiu de ce.

PS: Imi cer scuze domnului Cristian Mungiu pentru ca am indraznit sa ma simt mandra de realizarea dumnealui. E doar o reminiscenta a naivitatii copilaresti a unei fetite ce si-a inchipuit ca prin cantul ei ar putea face mandri si alti romani. In sinea mea sper ca totusi domnul Mungiu sa aiba alta parere decat prietenul nostru Adrian Georgescu.


 Intro

Flavius este singurul copil al doamnei Lenush. Locuieste unde a locuit intotdeauna, la parinti, alaturi de sotie. Pe Sanziana a cunoscut-o la o petrecere data de un coleg de facultate  si prieten, Iustin. Au dansat mult atunci iar el ,tandru, a condus-o acasa. Sanzi a terminat ASE-ul si a lucrat in domeniul privat ca economista la  Dargena, cunoscuta fabrica de sosete,  pentru doi ani si cinci luni inainte de a se dedica in totalitate carierei sotului. Dupa terminarea facultatii si la indemnul Sanzianei,  Flavius (Fifi pentru prieteni)  a decis sa-si continue studiile obtinand o bursa de la faimoasa Universitate St-Mary the Virgin din Ashbrean. N-au urmasi.

 Capitolul 1

Sanzi era in pijamalele ei favorite (albe cu inimioare galbene) cu picioarele sub ea in fotoliul din sufragerie citind “The Shadow of the wind” de Carlos Ruiz Zafon. Lenush era plecata la tara. In apartament  domnea o liniste deplina intrerupta doar de fosnetul paginilor. Prefera sa citeasca in engleza, limba afacerilor. E aproape 1 dimineata.

Folosindu-va  de superba dumneavoastra imaginatie va rog sa continuati capitolul 1.  Ce se intampla intre 12:47 si 5:25? 

 

Dupa cum bine stiti,  asul de caro are o semnificatie deosebita pentru mine. De ce oare? Va astept ipotezele…  

In spiritul asului de caro organizez un nou concurs cu premii de pe acest blog. Vreau scorul de la finala Cupei Romaniei dintre Poli TM si Rapid (de preferinta inainte de a incepe meciul) iar ca tie-break va rog sa va folositi de imaginatia dumneavoastra…premiile sunt variabile.

Un joc interesant. Va astept cu istorioare reale sau inchipuite…

 by The Man

„Toropita de caldura de peste zi imi intind inel dupa inel. E greu, atat de  greu. Se pare ca drumul dintre cele doua balti se lungeste dilatat de  canicula prematura. Sau baltile se micsoreaza?! La fiecare drum cate zece  unduiri in plus. De abia mai ajung… Chiar trebuia sa schimb balta azi?

M-ai mintit! Mi-ai spus: „oho, ce frumusete!” Universul s-a oprit putin in  loc. Ma gandeam c-o sa am parte de cine stie ce actiune. Viata mea n-a fost  chiar asa de palpitanta… Mi-am petrecut-o tarandu-ma prin colbul cotidian…  Am fost fericita cand am vazut lacul… Eu care cunoscusem numai balti pana sa  te intalnesc pe tine. Am crezut ca ma scoti din locul ala intunecos sa ma  prezinti prietenului tau. Tu ai zis: „Pescuiesc doar la pluta cu rama drept  nada”… O durere firava mi-a strafulgerat tegumentul si-n secunda urmatoare  eram in apa… Ce dus rece! O sa ma razbun! Nu ma las eu prinsa de vreun peste  atat de usor… Data viitoare te asigur ca incerci cu mamaliga!!!”

In spiritul asului de caro organizez un nou concurs cu premii de pe acest blog. Vreau scorul de la meciul Milan-Liverpool (de preferinta inainte de a incepe meciul) iar ca tie-break va rog sa va folositi de imaginatia dumneavoastra…premiile sunt variabile.

CAstiGAtorii concursului: Socio si Gina

 Sunt invitatul dumneavoastra. Aveti la dispozitie masina,  avion si yacht, 12000 euro si  48 de ore. Impresionati-ma!

Pagina următoare »